Tudor Pasat – Acordurile între angajatori, sub analiză antitrust: piața muncii atrage tot mai multe investigații și sancțiuni

I. Evoluții recente în materie de concurență

În contextul economic și geopolitic actual, piața forței de muncă devine tot mai vulnerabilă la dezechilibre și presiuni externe, ceea ce o transformă într-o componentă esențială de protejat, pentru stabilitatea economică, în scopurile asigurării unui mediu corect și funcțional atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.

Această poziție a fost asumată inclusiv de către autoritățile de concurență și de către Comisia Europeană („CE”). Astfel, deși practica în materie de acorduri anticoncurențiale pe piața muncii a fost până recent limitată, începând cu anul 2022 astfel de practici au început să fie analizate atât la nivel național[1], cât și punctual, în alte State Membre (de exemplu Polonia[2], Lituania[3] sau Portugalia[4]).

Mai mult, în luna mai a anului 2024, CE a publicat un policy brief care clarifică poziția sa oficială față de acest tip de acorduri, oferind un cadru conceptual pentru abordarea acestora în practică.

Astfel, față de contextul recent, în care aplicarea regulilor de concurență în această zonă era, până recent, considerabil mai redusă comparativ cu alte forme clasice de încălcare, două decizii recente de sancționare se remarcă și merită menționate.

II. Noutăți și direcții actuale în aplicarea regulilor

Poate cea mai importantă amendă aplicată pentru acorduri anticoncurențiale pe piața muncii este decizia Comisiei Europene de sancționare a Delivery Hero și Glovo cu 329 milioane EUR pentru participarea într-un cartel pe piața serviciilor de livrare de produse alimentare.

Potrivit comunicatului de presă publicat de Comisie la data de 2 iunie[5], autoritatea a constatat mai multe încălcări ale regulilor de concurență — precum schimbul de informații sensibile și împărțirea piețelor geografice de extindere a serviciilor. Ce este deosebit de relevant este faptul că, pentru prima oară, Comisia a reținut și sancționat existența unor acorduri de nerecrutare reciprocă a angajaților celor două companii.

De asemenea, conform comunicatului Autorité de la concurrence din 11 iunie 2025, autoritatea franceză de concurență a constatat și sancționat două înțelegeri anticoncurențiale separate prin care mai multe întreprinderi s-au angajat să nu își recruteze sau angajeze reciproc salariații (înțelegeri care au luat forma unor gentlemen’s agreements). Pentru cele două acorduri, autoritatea a impus amenzi totale de 29,5 milioane EUR companiilor implicate.

III. Perspective practice și recomandări pentru conformare

În baza practicii europene, întreprinderile trebuie să fie atente la acordurile anticoncurențiale specifice pieței forței de muncă, respectiv: (i) acordurile „no-poach”, prin care companiile se angajează să nu își recruteze reciproc angajații; (ii) acordurile „wage-fixing”, ce vizează fixarea salariilor sau a altor condiții de muncă; și (iii) schimburile de informații sensibile privind salariile, condițiile de muncă sau strategiile de recrutare, care pot facilita o coordonare anticoncurențială.

Având în vedere practica recentă și cristalizarea categoriilor de fapte antitrust pe piața forței de muncă, se impune derularea unor programe intensive de conformare cu regulile de concurență, adresate în special departamentelor implicate în procesele de recrutare și administrare a personalului (precum resurse umane, directori de departamente sau alte funcții relevante).

Totodată, este necesară implementarea unor proceduri interne clare care să prevină, atât direct, cât și indirect, implicarea în practici precum acordurile „no-poach”, „wage-fixing” sau schimbul de informații sensibile. O astfel de abordare este esențială, având în vedere că, în mod obișnuit, comportamentul oricărui angajat poate atrage răspunderea întreprinderii în ansamblul său.

---

[1] Consiliul Concurentei din Romania a declansat, in Ianuarie 2022, prima sa investigație pe piața forței de muncă.

[2] Autoritatea de concurență din Polonia a sancționat liga națională de baschet și cele 16 cluburi membre pentru că au încheiat o înțelegere ilegală privind rezilierea contractelor jucătorilor și reținerea salariilor în contextul pandemiei.

[3] Autoritatea de concurență din Lituania a constatat că Asociația Lituaniană a Agențiilor Imobiliare (LAREA) și cei 39 de membri ai săi au convenit să nu își atragă reciproc clienții și agenții, restricționând astfel concurența.

[4] Autoritatea portugheză de concurență (AdC) a emis în 2022 o comunicare a obiecțiunilor unor laboratoare și unei asociații profesionale, suspectate de participare la un cartel privind testarea COVID-19 și alte analize medicale.

[5] Disponibil în data de 30.06.2025 accesând următorul link: https://europa.eu/newsroom/ecpc-failover/pdf/ip-25-1356_en.pdf