Adelina Iordache – Beneficiarul real – minge de ping-pong legislativ

Conceptul de beneficiar real, reglementat în prezent prin Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, și în special obligațiile de declarare a identității acestuia reprezintă un subiect constant pe masa legiuitorului, care a oscilat în mod repetat între declararea beneficiarului real doar la modificare sau și periodic, până la a se obține forma actuală, în care numai anumite entități juridice au obligații de declarare periodică.

Începând cu finalul anului 2022, conceptul de beneficiar real a fost importat și în Legea 31/1990 privind societățile, care a fost modificată cu privire la conținutul actelor constitutive, în sensul includerii ca mențiune obligatorie a datelor de identificare a beneficiarilor reali şi a modalităţilor în care se exercită controlul asupra societăţii, indiferent de tipul acesteia. În concret, cu scopul pretins de debirocratizare, s-a prevăzut ca datele de identificare ale beneficiarului real, precum și modalitatea de exercitare a controlului, să nu mai fie comunicate autorităților competente prin intermediul declarației pe proprie răspundere a administratorului, ci să fie înscrise în actul constitutiv al societății, asumat și semnat de asociații, respectiv administratorii acesteia.

Modificarea respectivă prezintă limitări din perspectiva faptului că nu permitea societății, respectiv asociaților sau acționarilor, să aleagă modalitatea de declarare a beneficiarului real, impunând includerea acestor date în actul constitutiv. Această situație nu cunoaște derogare nici în cazurile în care, aplicând restrictiv definiția legală a conceptului, se poate ajunge la concluzia că beneficiarii reali ai societății, sau o parte dintre aceștia, sunt persoane potențial vulnerabile, precum minori, uneori de o vârstă foarte fragedă (fiind calificați ca beneficiari reali în virtutea calității lor de beneficiari ai unei fiducii, de exemplu).

De asemenea, deși scopul declarat al modificării legislative era debirocratizarea, efectul practic poate fi contrar. În concret, modificarea actului constitutiv al unei societăți, pentru a actualiza informațiile cu privire la beneficiarul real, se poate dovedi o procedura mult mai anevoioasă și formalistă decât simpla depunere a unei declarații, în special când actualizarea intervine ca urmare a unor operațiuni societare independente de compania în cauză, precum ca urmare a unor modificări care au operat la un nivel superior în structura acționarială sau poate implicite unor demersuri pur administrative. Cum modificarea actului constitutiv este de regulă prerogativa adunării generale, devine necesară convocarea forului decizional suprem al companiei pentru actualizarea actului constitutiv, în cazuri precum schimbarea domiciliului sau expirarea documentului de identitate al beneficiarului real.

Acum o nouă schimbare așteaptă la rând în agenda legiuitorului. Potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile, înregistrată la Senat sub nr. L433/2023, prevederile legale expuse anterior, respectiv art. 7 lit. f¹) și art. 8 lit. k¹), ar urma să fie abrogate integral. Propunerea se strecoară într-un proiect legislativ destinat predominant modalităților de convocare și ținere a ședințelor adunărilor generale, abrogarea articolelor menționate fiind singurele aspecte care exced temei principale. De asemenea, expunerea de motive a proiectului nu include nicio referință cu privire la propusa abrogare.

Proiectul a fost adoptat de Senat și trimis pentru dezbatere la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. Este important de reținut faptul că, în cazul în care propunerea parcurge întreg procesul legislativ și devine lege, abrogând obligația de a include beneficiarul real în actul constitutiv, companiile vor avea în continuare obligația de a dezvălui identitatea beneficiarului real, dar prin intermediul unei declarații pe proprie răspundere a administratorului, în temeiul Legii 129/2019, iar nu prin actul constitutiv, în temeiul Legii 31/1990.