GNP Guia Naghi & Partners The Legal 500 – The Clients Guide to Law Firms
23054
post-template-default,single,single-post,postid-23054,single-format-standard,theme-stockholm,qode-social-login-1.1.3,qode-restaurant-1.1.1,stockholm-core-1.1,woocommerce-no-js,select-theme-ver-5.1.8,ajax_fade,page_not_loaded,side_area_over_content,wpb-js-composer js-comp-ver-6.0.5,vc_responsive

Victor Ștefan – Modificări aduse Legii Societăților – din ce în ce mai simplu sau mai neclar?

În timp ce majoritatea atenției pe plan legislativ a fost acaparată de Ordonanţa nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, proiectul de lege privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative („Proiectul”) a intrat pe ultima sută de metri înainte de promulgare. Având în vedere majoritatea largă cu care acesta a fost adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional (202 voturi pentru, 1 vot contra), ne așteptăm ca, până la sfârșitul lunii, Proiectul să devină lege, fiind foarte probabil să fie promulgat de Președinte.

Pe scurt, obiectul Proiectului este de a reglementa (i) procedura de înregistrare în registrul comerțului; (ii) statutul registratorului de registrul comerţului; și (iii) modul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale; precum și de a modifica Legea societăților nr. 31/1990 („Legea Societăților”) și, într-o mai mică măsură, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Abrogând o serie de acte normative, Proiectul va reprezenta o noutate majoră în domeniu, precum și o consolidare a prevederilor în materie într-o singură lege.

În prezentul articol ne vom rezuma la a analiza sumar câteva modificări punctuale pe care Proiectul le aduce la Legea Societăților.

1. Conținutul actului constitutiv

În cazul societăților cu răspundere limitată, actul constitutiv va conține, suplimentar față de cele impuse de legislația în vigoare:

  • clauza prin care fondatorii (definiți drept „semnatarii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol determinant în constituirea societății”) declară că își asumă răspunderea pentru îndeplinirea condițiilor pentru a deține această calitate (i.e. că nu sunt incapabili și că nu li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita această calitate). Probabil că, odată ce va intra în vigoare această prevedere, vor fi eliminate formalitățile referitoare la depunerea declarației din partea asociaților referitoare la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru deținerea acestor calități.
  • Clauza cu privire la modalitatea de adoptare a hotărârilor adunării generale a asociaților în caz de paritate a voturilor. Modificarea a fost inspirată de blocajele deloc rare din practică în care asociații cu dețineri egale (50/50) dar interese contrare nu pot adopta hotărâri – rămâne de văzut dacă soluțiile găsite de asociați în practică nu vor genera, la rândul lor, alte blocaje sau litigii.

Tot în scopul de a evita blocaje, Proiectul abrogă articolul 192 alin. (2) din Legea Societăților (care prevedea că hotărârile care au ca obiect modificarea actului constitutiv se iau, ca regulă, cu votul tuturor asociaților). Presupunem că legiuitorul a urmărit să evite blocajele generate de situațiile în care asociații nu se mai pot întruni întrucât nu mai sunt în legătură/ sunt în relații conflictuale/ există un așa-numit „abuz de minoritate” (asociații minoritari exprimându-și votul cu rea-credință). Astfel, regula unanimității va fi modificată în sensul că hotărârile adunării generale a asociaților referitoare la modificarea actului constitutiv vor fi luate, ca regulă, cu majoritate absolută, rămânând totuși la latitudinea asociaților să stabilească cerințe mai ridicate de majoritate/ să impună regula unanimității, în măsura în care consideră necesar.

  • durata mandatului administratorilor. Probabil legiuitorul a avut în vedere practica recurentă (și greșită) de a numi administratori pe perioadă „nedeterminată”/ „nelimitată”. Menționăm că această practică a ajuns anul trecut în vederea Oficiului Registrului Comerțului, care a emis un anunț reiterând că: (i) obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate și de dispozițiile referitoare la mandat; și (ii) dacă părțile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în termen de 3 ani de la încheierea lui.

Totodată, menționăm că există riscul ca, în lipsa unui mandat valid (de exemplu, în cazul unui mandat „pe perioadă nedeterminată” încheiat în urmă cu mai mult de 3 ani), toate actele încheiate de un administrator (aparent) în numele și pe seama societății să fie considerate nule absolut pe motivul lipsei consimțământului (condiție esențială de validitate). Discuția referitoare la sancțiunea aplicabilă în acest caz, precum și la posibilitatea de a acoperi o eventuală nulitate, este una complexă care sperăm că va face obiectul unui articol de sine stătător în viitor.

  • modalitățile de asigurare a stingerii pasivului sau de regularizare a lui în acord cu creditorii, în cazul dizolvării fără lichidare, atunci când asociații sunt de acord cu privire la repartizarea și lichidarea patrimoniului societății.

Nu rezultă foarte clar cum ar putea stabili asociații, în concret, la momentul redactării actului constitutiv, modalitatea de asigurare a stingerii pasivului și cu atât mai puțin modul de regularizare a acestuia în acord cu creditorii. Probabil, în practică, societățile vor apela la o formulare generică (de exemplu: „stingerea pasivului va fi realizată în conformitate cu prevederile legale aplicabile”), ceea ce va lipsi de conținut noile prevederi.

  • datele de identificare a beneficiarilor reali și a modalităților în care se exercită controlul asupra societății, după caz.

Este interesant de urmărit dacă, dată fiind obligația de a insera aceste date în actul constitutiv, va fi eliminată în viitor obligația de a întocmi și depune declarația privind beneficiarii reali. În lipsa unei astfel de măsuri, nu înțelegem scopul adăugării acestor informații în actul constitutiv.

În cazul societăților pe acțiuni, actul constitutiv va conține, suplimentar față de cele impuse de legislația în vigoare:

  • datele de identificare ale beneficiarilor reali și modalitățile în care se exercită controlul asupra societății, după caz; și
  • tipul societății (închis sau deschis).

De asemenea, datele de identificare ale asociaților/ fondatorilor/ administratorilor/ primilor membri ai consiliului de administrație/ primilor membri ai consiliului de supraveghere/ cenzorilor/ auditorilor cuprinse în actul constitutiv vor include și reședința, cetățenia, actul de identitate/pașaport, seria, numărul, emitentul, data eliberării și perioada de valabilitate.

2. Alte prevederi

  • În contractul de mandat pentru administratori/ membrii consiliului de administrație/ directori/ membrii directoratului/ cenzori, respectiv în contractul de prestări servicii pentru auditori financiari va trebui inserată o clauză prin care aceștia își asumă răspunderea pentru respectarea condițiilor pentru exercitarea calității (i.e. că nu sunt incapabili și că nu li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita această calitate).
  • Vărsarea capitalului social al SRL-urilor – 30% din valoarea capitalului social subscris va fi vărsată nu mai târziu de 3 luni de la data înmatriculării, dar înainte de a începe operațiuni în numele societății. Ulterior, diferența va trebui vărsată în termen de 12 luni, pentru aportul în numerar, respectiv în termen de 2 ani, pentru aportul în natură.
  • La cererea de înmatriculare a societăților nu se mai atașează dovada efectuării vărsămintelor și dovada disponibilității firmei, iar membrii consiliului de administrare, respectiv membrii directoratului nu vor mai depune specimene de semnătură la registrul comerțului.
  • Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social va produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de 18 luni de la data adoptării, acest termen fiind prelungit față de termenul de un an prevăzut de legislația în vigoare.

În măsura în care Proiectul va fi promulgat, modificările de mai sus vor intra în vigoare în termen de 4 luni de la data publicarea Proiectului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Aici puteți citi articolul de presă.

No Comments

Post a Comment